pai...
da, pai....
incerc sa-mi fac sederea legala aici, sa ma inregistrez la politie si la centrul pt imigranti.
si in birourile astea m-am simtit mai ceva ca in romania. am fost trimisa de la un birou la altu (cladiri diferite in colturi diferite de oras), am asteptat 2 ore la o coada la politie doar pt a mi se da 5 hartii, ce trebuie completatate si STAMPILATE de catre angajator, asta dupa ce am stat la coada la informatii sa mi se spuna ca tot ce trebuie sa fac e sa astept la coada la politie...
nu poti sa te inregistrezi la politie daca nu ai acceptul unui angajator, si de obicei nu te poti angaja daca nu esti inregistrat la politie...romania?!
la fel se intampla si la taxe, nu poti avea un card de taxe daca nu lucrezi, si nu poti lucra nicaieri fara acest card. din fericire, eu am putut trisa un pic, si asa ca sunt angajata fictiv la tatal lui, pentru a accelera procesul de inregistrare.
nu exista cursuri de limba gratuite pentru straini veniti din UE, ci doar pt refugiati veniti din Somalia (cei mai multi) si tarile arabe. si ei primesc bani sa stea degeaba, sunt trimisi la cursuri de limba, cu toate ca putini dintre ei muncesc, si astfel, nu prea au nevoie de limba, sunt aparati de guvernul norvegian, cu toate ca la ei in tara sunt cautati pentru omor, furt sau alte fapte bune. tanti de la ministerul pt integrare si dezvoltare, sau ceva de genu, a tipat la mine, nervoasa, ca nu intelegeam ce zicea ea, dc nu sunt asylum seeker, sa plec, ca n-are cum sa ma ajute, nici macar cu alte adrese de birouri pe la care sa ma mai plimb.
de fapt, m-au trimis la biblioteca nationala, unde mi-am facut card si am imprumutat carti, dar care nu m-au putut ajuta cu alte informatii, dupa cum mi se promisese de tanti cea furioasa de la receptia ministerului (sau ce e ala).
mda...nu m-au acceptat la master.
am fost la centre de cariera si la cele 3 agentii de recrutare din oslo, doar ca sa mi se spuna ca sunt impresionati ca pot vorbi 4 limbi, dar ca acestea sunt total nefolositoare daca vreau sa lucrez in norvegia. si de fapt, si ca sa spal pe jos undeva imi trebuie norvegiana.
ce pot sa zic, nu ma asteptam chiar la asta.
si aici vara a durat 2 saptamani. ploua mereu si sunt intre 9-20 de grade. incepusem sa alerg, dar a inceput sa ma doara piciorul si cand merg, asa ca am renuntat la asta.
Oslo si Norvegia nu sunt asa cum se spune, sunt plictisitoare, cu oameni cu mentalitati inguste, cu o gramada de reguli si amenzi imense, cu preturi super mari, si in general fara prea multe variante, intotdeauna cel mult 2 ceva-uri din orice. un adevarat paradis comunist, cu peisaje extraordinare.
incerc sa-mi fac sederea legala aici, sa ma inregistrez la politie si la centrul pt imigranti.
si in birourile astea m-am simtit mai ceva ca in romania. am fost trimisa de la un birou la altu (cladiri diferite in colturi diferite de oras), am asteptat 2 ore la o coada la politie doar pt a mi se da 5 hartii, ce trebuie completatate si STAMPILATE de catre angajator, asta dupa ce am stat la coada la informatii sa mi se spuna ca tot ce trebuie sa fac e sa astept la coada la politie...
nu poti sa te inregistrezi la politie daca nu ai acceptul unui angajator, si de obicei nu te poti angaja daca nu esti inregistrat la politie...romania?!
la fel se intampla si la taxe, nu poti avea un card de taxe daca nu lucrezi, si nu poti lucra nicaieri fara acest card. din fericire, eu am putut trisa un pic, si asa ca sunt angajata fictiv la tatal lui, pentru a accelera procesul de inregistrare.
nu exista cursuri de limba gratuite pentru straini veniti din UE, ci doar pt refugiati veniti din Somalia (cei mai multi) si tarile arabe. si ei primesc bani sa stea degeaba, sunt trimisi la cursuri de limba, cu toate ca putini dintre ei muncesc, si astfel, nu prea au nevoie de limba, sunt aparati de guvernul norvegian, cu toate ca la ei in tara sunt cautati pentru omor, furt sau alte fapte bune. tanti de la ministerul pt integrare si dezvoltare, sau ceva de genu, a tipat la mine, nervoasa, ca nu intelegeam ce zicea ea, dc nu sunt asylum seeker, sa plec, ca n-are cum sa ma ajute, nici macar cu alte adrese de birouri pe la care sa ma mai plimb.
de fapt, m-au trimis la biblioteca nationala, unde mi-am facut card si am imprumutat carti, dar care nu m-au putut ajuta cu alte informatii, dupa cum mi se promisese de tanti cea furioasa de la receptia ministerului (sau ce e ala).
mda...nu m-au acceptat la master.
am fost la centre de cariera si la cele 3 agentii de recrutare din oslo, doar ca sa mi se spuna ca sunt impresionati ca pot vorbi 4 limbi, dar ca acestea sunt total nefolositoare daca vreau sa lucrez in norvegia. si de fapt, si ca sa spal pe jos undeva imi trebuie norvegiana.
ce pot sa zic, nu ma asteptam chiar la asta.
si aici vara a durat 2 saptamani. ploua mereu si sunt intre 9-20 de grade. incepusem sa alerg, dar a inceput sa ma doara piciorul si cand merg, asa ca am renuntat la asta.
Oslo si Norvegia nu sunt asa cum se spune, sunt plictisitoare, cu oameni cu mentalitati inguste, cu o gramada de reguli si amenzi imense, cu preturi super mari, si in general fara prea multe variante, intotdeauna cel mult 2 ceva-uri din orice. un adevarat paradis comunist, cu peisaje extraordinare.
Comentarii