inceputuri de inceput

sunt in norvegia, intr-un sat pe coasta de vest, pe malul unui fiord. si e frumos. si este frig. si e putina zapada. si maine e craciunul, cel putin la ei vine mai devreme cu o zi. deci maine merg la biserica.

dar....sa incep cu inceputul.

bucuresti, 12.40am. bagaj imens, 33 kile, cu un kil in plus fata de limita admisa pe un bagaj, si cu 13 kile in plu fata de bagajul platit de 20 kg la swiss. dintr-un motiv oarecare, pt oslo trebuia sa platesc 20 eu pe kilogram. gandul ca ar trebui sa platesc 240 de eu ma ingrozea un pic. si in conditiile in care nu dispuneam de aceasta suma, criza era deja si mai mare. noroc ca mai exista prieteni pe care poti sa ii suni si sa care vin atunci cand ia nevoie de ei. asa ca....multumita unui prieten am scapat de grija celor 13 kg in plus si am putut sa urc in avion fara sa platesc vreun ban in plus. partea buna la toate astea e ca cele 2 ore de asteptat pana la plecarea avionului au zburat mai repede decat dc as fi dormit. partea nasoala e ca a trebuit sa las in urma mai multe lucruri de care as fi avit nevoie sau care ar fi putut fi folosite mai bine cu mine decat inapoi acasa in camera mea....

prima escala a fost zurich, la 2 ore de la decolare. in avion a fost bine, eram ffff obosita (noaptea culcare la 2am, nedormit de emotii, trezit la 7 jum plus toate emotiile puternice din aeroport), dar, normal, nu am putut sa dorm. langa mine era un domn dragut si f interesant, cu care am vorbit celputin 1ora jumate. el se grabea sa prinda trenul spre lausanne, unde il astepta un unchi innebunit dupa jofre si amandine.
am stat apr o ora in aeroport, am mancat un sandvis un pic ciudat(nu amputut sa citesc eticheta scrisa doar in germana) si m-am urcat in avion unde am stat 2ore, am mancat un sandvis cu foarte putina sunca de pui, am baut suc de portocale si am ajuns in oslo.

aici, normal, ma astepta mr. roger, ingrijorat ca ar putea lua amenda pt parcare prea lunga la aeroport. avionul meu avusese intarziere si a trebuit sa astpt putin la bagaje.

dar am ajuns cu bine. oslo e plin de pakistanezi, indieni, arabi si altii de genu asta. imi aduce aminte de un oras de provicie de pe aici, targoviste, mai exact. bine, sigur e mai mult decat atat, dar asa pare la prima impresie.

regulile sunt foarte multe aici, mai ales la condus, r. spune cae foarte complicat sa mergi cu masina in oras dc nu stii exact unde si pe ce drumuri vrei sa ajungi. si sa incalci regulile e atat de scump, incat trebuie neaparat sa le urmezi. that's the system fucking up with you. si de aia sunt norvegienii atat de cuminti, e muuuult mai ieftin sa urmezi toate regulile. si ei fac asta. acum...nu as putea spune dc e mai bine sa urmezi regulile fara orbeste sau sa pui intrebari....

seara am mancat lasagna, facuta de el, cu mici peripetii...:)) si apoi nu se mai zice aici, ca ar trebui sa schimb profilul blogului :P

dimineata, aaa, soarele rasare la 9 si apune pe al 4, deci, dimineata pe la 9 jum am inceput procesul de trezire, si la 11.58 ne am urcat in masina si am plecat spre utvik, satul in care ma aflu acum. am trecut putin prin oras, apoi pe autostrada si dupa 8 ore jumate in masina, 20 min pe un feribot, 5 min in fata unei biserici foarte vechi, una din cele mai putin de 10 ramase in picioare, 10 min la o benzinarie pt baie si un hotdog, multa cicolata, poze, un cantec country- faith hill or evans cu this kiss- am ajuns in utvik.

aici ne asteptau parintii lui, bunica, unchiul, fratele si prietena lui. toata familia. azi am cunoscut si o matusa, un bunic si niste verisoare. maine o sa fie faimoasa cina de craciun, dupa o ora la biserica, si, sper, macar o ora de mers prin padure.

dar sa revenim

am ajuns la ai lui la 8 jum, toata lumea ne astepta sa mancam impreuna, si normal, curiozitatea in manca si ep ei mai mult ca oe mine. eu, cu spirit latin, m-am repezit sa-i iau in brate si sa-i pup. ceea ce am si facut, pe ambii obraji, cum e datina la noi, si ei au fost atat de uimiti...:)) asta a fost primul soc cultural din partea lor :))

la masa s-a servit lutefisk, si dupa ce citit aici, poate intelegti de ce doar am gustat si am mancat doar garnitura, care e variata si multa.
cartofii se servesc cu orice fel de mancare, chiar si cu paste.
se mananca si multa carne uscata. masa cea mai bogat ai sa fie maine. intre timp am mai mancat o gramaaadaaa de martipan cu ciocolata, ciocolat si bomboane de ciocolata, conserva ffff buna de macrou in sos tomat, mult lapte si paine, pate de casa, paine de casa....

inapoi la intalnire.
au fost incantati. si eu de ei. am vorbit, am stat, am baut, am mancat, si in fiecare seara se sta pana la cel putin 3dimineata, se bea, se mananca, se joaca zaruri, se asculta muzica, se vorbeste. dimineata incepela cel mai devreme 10. well, who could blame us?!? :)) us adica toata lumea.

unchiul este pescar. si normal, povestile nu sunt din cele mai credibile. o sa ne referim la el cu captain cornelius, tot dintr-o poveste de-a lui. cand i-am descoperit minciuna a fost atat de nervos ca ttebuit sa-si toarne inca un pahar de vin, si in acelasi timp am devenit eroul celorlalti, ca nici unu dintre ei nu avusese sansa sa dovedeasca o minciuna de-a lui. omu povestisa doar scena de inceput din filmul kangoroo jack, si de atunci lumea ii zzice kangoroo jack. nu mai e suparat pe mine, dar cand mai zce povesti pescaresti, nu le mai traduce in engleza :))) a fost totu in gluma, oricum, nimic serios :))

o sa mai scriu si despre vizita la scoala- parintii lui sunyt profesori, vizita la glacier, la cumparaturi, si alte plimbari prin zona.
acum mi s-a facut somn :P

pozele de pana acum sunt toate aici, nesortate in nici un fel, si dc va uitati in ordine, o sa vedeti si biserica si drumul pana in utvik, intalnirea, cina, bradul de craciun plin cu muuulte cadouri, prin imprejurimi, casa, cam tot....

pana atunci, god jul - citit gu iul! adica craciun fericit!